Glosar kierkegaardian danez – român. 1001 de cuvinte.

 

„The limits of my language are the limits of my world.” L. Wittgenstein

 

Rezumat: Articolul introductiv la acest  Glosar este compus din trei (III) părţi:

I)                    „Epilog neştiinţific impresionist la traducerea câtorva opere (pseudonime) kierkegaardiene. Original şi `traducere originală`. Rolul traducerilor şi al limbii textului original.”

II)                 „Prolog explicativ privind principiile generale ale Glosarului - excepţii.”

III)               Glosarul per se.  

 

 

I)             Epilog neştiinţific impresionist la traducerile câtorva opere kierkegaardiene.

 

„Nimeni nu va putea deveni un mare poet bulgar vreodată” scria ziaristul italian L.L. acum vreo o sută de ani. Nu din motiv că L.L. ar fi avut ceva împotriva vecinilor noştri de la sud, ci fiindcă, explică el, nimeni nu poate deveni un mare poet dacă scrie într-o limbă vorbită doar de câteva milioane de oameni într-o ţară puţin integrată în contextul european. Cât de „mari” ar fi devenit, ne aventurăm să  generalizăm, scriitori ca: Franz Kafka, dacă ar fi scris în cehă? Joseph Conrad (alias Józef Korzeniovsky) dacă ar fi scris în poloneză, Eugen Ionesco (alias E. Ionescu) dacă ar fi scris în română, Vladimir Nabokov, dacă n-ar fi scris (şi) în engleză, sau James Joyce, dacă ar fi scris în irlandeză?

 

Două cunoscute opere kierkegaardiene: Philosophiske Smuler (Fărâme Filozofice) şi Begrebet Angest (Conceptul de Anxietate), traduse de mine la sfârşitul anilor 1990, au fost puse iniţial în vânzare la librăria C. A. Reitzel din Copenhaga în Iunie 1844.Tirajul de circa 525 de exemplare, al fiecărei opere, nu a fost repede epuizat. În 1844 populaţia Danemarcei era, conform statisticilor, de aproximativ 1.300.000 de suflete; dintre care circa 121.000 locuiau în Copenhaga. Cum poate deveni „mare autor” (întrebăm şi noi) un autor care locuieşte într-o ţară mică (o pătrime din suprafaţa României), ai cărei cetăţeni nu i-au prea cumpărat (şi nici prea înţeles) cărţile?

Că Rilke, Unamuno şi alte câteva celebrităţi vor fi învăţat daneza ca să-l poată citi pe SK în original este un fapt, pe cât de lăudabil, pe atât de singular. Kierkegaard a trezit şi trezeşte mai puţin interes la el în ţară decât în străinătate - unde este, bineînţeles, studiat şi cunoscut graţie traducerilor. Majoritatea celor 10.000 de pagini scrise de SK, parcă în transă, în decursul celor 17 ani creativi au fost traduse în mii/milioane de exemplare; începând cu limbile majore europene şi continuând într-un număr necunoscut de limbi „mai îndepărtate” geografic şi lingvistic.

Fie oare succesul unui autor direct proporţional numărului de limbi şi exemplare în care a fost tradus? Nu ştim oare cu toţii că o traducere este o simplă imitaţie, pururi inferioară  originalului? Cum ar arăta, pe de altă parte, civilizaţia europeană fără traduceri, fără „osmoza” şi dialogul textului original cu cel tradus? Fie oare, uneori, traducerea mai importantă decât originalul – în recepţia operei?

·        Original şi „traducere originală”

 

Argentinianul Jorge Luis Borges, cunoscut nu „numai” ca scritor şi eseist ci (de unii) şi ca traducător - din Kafka, V. Woolf, Joyce, Faulkner, E.A. Poe, Apollinaire - afirmă într-un eseu autobiografic din 1970, că pe Cervantes (Don Quijote de la Mancha) l-a citit  întâi în traducere engleză, şi că această traducere i-a plăcut de fapt mai mult decât versiunea originală spaniolă a romanului, citită de el abia mai târziu. Operele lui Italo Calvino au avut  - se zice - mai mulţi cititori şi succes în traducere engleză decât în italiana originală... în ciuda concepţiei că traducătorul nu oferă – prin traducerea sa - (altceva decât) propria sa interpretare (subiectivă) a textului original.

Să revenim însă la SK şi, mai precis, la traducerile operei: Begrebet Angest [Conceptul Angest]. Opera, publicată original în 1844, a fost tradusă recent (2014) în engleză cu titlul: The Concept of Anxiety.

Mulţi cititori de azi (poate chiar danezi) socotesc traducerea în engleză din 2014 mai sus mai accesibilă - poate chiar preferabilă textului original danez. Nu numai datorită experienţei şi talentului de traducător al scoţianului Alastair Hannay, ci şi graţie „transparenţei”  versiunii lui, accesibilităţii ei mărite, limbajului ei „mai accesibil” (pentru cititorul de azi) decât limbajul original sau cel al primei traduceri în engleză. Findcă nu uităm faptul că traducerea (lui Hannay) este a patra traducere, europeană, a acestei opere – aceasta fiind precedată de:

1)   cea franceză: a lui Knud Ferlov şi Jean-J Gateau, 1935

2)   cea americană, a lui Walter Lowrie, 1944 şi

3)   cea, din nou, americană a lui Reidar Thomte & Albert B. Andersen, 1980.

Se pare că o a doua/treia traducere a unei aceeaşi scrieri are ades mai multe şanse de succes decât prima. Poate şi din motiv că ultima traducere poate folosi traducerile antecedente nu doar ca modele de inspiraţie, ci (pardon de expresie) şi ca pe un soi de ciorne - care pot şi trebuie îmbunătăţite. A doua sau a treia traducere a unei opere „clasice” oglindeşte poate mai limpede faptul că traducătorul acesteia este mai conştient de faptul că – spre deosebire de versatilitatea propriei sale traduceri, de avantajul de a o putea ameliora la infinit, pe măsură ce devine mai  experimentat, ca traducător şi înţelege mai bine textul original – textul original trebuie să rămână pururi imuabil, deoarece este „proprietatea particulară” a autorului. Traducerea îşi poate permite însă uneori să „ilumineze”  secvenţe mai puţin transparente ale textului original.

O nouă alternativă „translatorială” interesantă, diferită oarecum de arhicunoscuta formulă: Traduttore traditore (= traducătorul trădează originalul), ne este prezentată (tot de) J. L. Borges (ale cărui idei inovative le-am menţionat şi cu alte ocazii). Una dintre ideile sale fiind că: „originalul este  infidel traducerii” -  că o traducere poate fi uneori mai fidelă viziunii operei decât însuşi originalul. Că, uneori, o traducere este „cu atât mai frumoasă cu cât este mai infidelă originalului”. Traducătorul contemporan este astfel amnistiat de crima trădării textului original şi este chiar încurajat să comită uneori „infidelităţi creative”, să considere (uneori) originalul în sine „oarecum neterminat”;  „manevre”, am putea spune, acceptabile câtă vreme ele insuflă viaţă şi relevanţă nouă operei traduse. Traducătorul este, tot aşa, sfătuit să nu încerce să devină sclavul „intenţiei autorului” – intenţie pe care (odată ce autorul a decedat) el nu are de unde să o cunoască. Ceea ce nu înseamnă că o operă (literară) ar avea  un „termen de garanţie”, care îndată ce este depăşit, sau după ce autorul a decedat, ea să devină automat, cfr. exprimării lui J. Milton, un „lucru absolut mort”.

 

*Enigma oului şi a găinii

Devine deci poetul, filozoful, teologul, etc. Kierkegaard celebru fiindcă a fost tradus, sau a fost tradus fiindcă era celebru? Devine o carte cu atât mai bună cu cât este mai (re)citită, tradusă, sau a trecut prin mai multe mâini? Vestea bună (pentru bulgari şi alte „mici” naţionalităţi şi limbi materne „exotice”) este că SK cel puţin (a cărui persoană socială nu trebuie identificată cu cea a autorului) a scris în limba sa maternă o operă a cărei profunzimi ideatice este, în mare parte, încă necunoscută, neexplorată şi neînţeleasă. Că a putut deveni un mare poet, filozof, teolog, psiholog, fără să folosească o limba de circulaţie mondială; fără să-l intereseze dacă limba cărţilor sale avea să influenţeze răspândirea şi comercializarea operelor – sau „judecata posteritatăţii”. Kierkegaard a refuzat, din studenţie, să se conformeze regulamentului „programei de învăţământ al Facultăţii  de Teologie” de a-şi scrie teza doctorală în limba latină. Regulament cu atât mai nepotrivit în cazul unei teze concepută oarecum ironic la adresa ironiei elene a lui Socrate. Cum ar fi şi putut fi ironic în latină? Cine s-ar încumeta, chiar în epoca noastră „telefonizată” şi  computer tehnologizată, să scrie o dizertaţie de cca. 270 de pagini: „Despre conceptul de ironie, cu permanentă referire la Socrate”, doar ca să fie numit „magistru”?

 

II)           Prolog explicativ asupra Glosarului; şi a două excepţii.

 

Glosarul de faţă cuprinde traducerea română a unui modest număr (1001) de termeni kierkegardieni, (mai) dificil de înţeles, de care m-am „poticnit” personal în decursul  traducerilor mele. (Unii dintre termenii citaţi pot fi întâlniţi şi în recentele „Comentarii” – daneze - la Søren Kierkegaards Værker 7, Gyldendal 2017, ale lui Niels Jørgen Cappelørn). Scopul glosarului este de a „demistifica” şi „contemporaneiza” oarecum terminologia lui SK, a „normaliza” măcar o infimă parte a  expresiilor (şi operelor) pentru ochiul/urechea cititorului (traducătorului, cercetătorului) român al versiunii daneze. În speranţa ca scrierile danezului, limbajul său, peren deja dăltuite în literatura (filozofia, teologia, etc.) europeană, să poată exercita - asupra cititorilor români - un efect (vag măcar) asemănător celui produs, acum 180 de ani, în Danemarca de versiunea lor originală. Cum şi pentru a pune la dispoziţia celor în general interesaţi, de textul danez, un ghid practic, „de buzunar”, în care să poată găsi iute cuvântul/expresia căutat/ă.  Fiind deci vorba de un simplu „carneţel de prim ajutor”, am evitat - cu puţine excepţii - atât explicaţii „savant-comprehensive” cât şi complicarea acestuia cu sursele etimologice (elene, latine, sanscrite, sau saxone) ale cuvintelor traduse.

Glosarul nu face, fireşte, „concurenţă” celor 40.000 de cuvinte ale Dicţionarului Danez-Român din 1984 al lui: P. Høybye, Valeriu Munteanu & Emma Kjærulf, axat bineînţeles, general, pe limba daneză actuală.

Pentru cititorul special interesat de vocabularul lui SK, bogăţia de cuvinte a dicţionarului lui V. Munteanu & Co. poate tărăgăna, într-un sens, găsirea rapidă a expresiilor/termenilor („exclusiv”) kierkegaardieni. Pentru cei în general interesaţi de dicţionare terminologice kierkegaardiane mai cuprinzătoare,  menţionez câteva titluri - în limba daneză şi engleză: 

În limba daneză, Terminologisk Ordbog, 1936, de Jens Himmelstrup. Foarte informativ. Dezavantajul acestuia (pt. cititorii români), în afara faptului de-a fi în daneză, este că explicaţiile lui Himmelstrup sunt, uneori, atât de „molipsite” de stilul lui SK încât devin adesea la fel de ermetice ca termenii explicaţi.

 

În limba engleză doi autori (tot) danezi: Niels & Marie Thulstrup, au publicat în 1980, respectiv 1988, 2 volume intitulate:

- Concepts and Alternatives in Kierkegaard., şi

- Some of Kierkegaard’s Main Categories. 

 

Australianca Julia Watkin îşi publică, în 2001:

- Historical Dictionary of Kierkegaard’s Philosophy. (Personal, n-am găsit în cele 412 de pagini  ale dicţionarului, niciodată termenul care mă interesa.)

Iar Carl Darling Buck, în 1949:

- A Dictionary of Selected Synonyms in The Principal Indo-European Languages, Univ. of Chicago Press

- Last but not least) seria: Kierkegaard’s Concepts, Vol 15; Tome I – VI, editată de: S.M. Emmanuel, W. McDonald & Jon Stewart, între 2013 – 2015.

Cea mai exhaustivă şi informativă ediţie în prezent.

 

Două grupe de termeni cheie, pe care nu le-am putut traduce „direct şi telegrafic” în Glosar, vor fi discutate în cele de mai jos.

 

Prima „grupă” a) constă din două cuvinte :(Anfægtelse şi Angest) a doua b), din patru (categorii): Jordrystelse, Paradox, Religiøsitet A & B, Stadierne.

 

 

 

a)   Anfægtelse şi Angest.

Am preluat, în Glosar, aceste două cuvinte sub forma lor original/daneză (în română au fost traduse doar sumar), în speranţa ca ele să fie acceptate - în viitor? – sub această formă – i.e. original/daneză. Fenomen „permis şi legal”  în cazul altor termeni „internaţionali” - folosiţi curent în limba lor originală. Termeni ca: Dasein, kathársis, dharma, lógos, Geworfenheit, fin de siecle.. Am considerat termenii Anfægtelse şi Angest intraductibili datorită puternicii lor „încărcături” conotative şi faptului că descriu experienţe (religioase) de viaţă care nu pot fi recunoscute sau exprimate mulţumitor în alte limbi (română). Traduşi deseori eronat (în română) ca: „tentaţie, tribulaţie, angoasă, anxietate, etc.” ei sunt – din păcate - solid încetăţeniţi şi folosiţi curent  sub aceste forme. („Intraductibilitatea” termenului Angest am semnalat-o atât în prefeţele traducerilor mele cât şi – recent - într-un articol apărut în publicaţia clujană IJHI, vol. XI, No. 2, 2021, p. 61-79,  asupra acestui aspect.)

b)   Jordrystelse;  Paradox;  Religiøsitet :A & B;  Stadium

Nu am putut traduce aceste patru categorii pe scurt, drept care vor fi explicate „pe lung” în cele de mai jos. Atât Religiozitatea A & B, cât şi: Stadiu: estetic, etic, religios, (discutate aici) sunt rar diferenţiate/definite precis de SK; religiozitatea A poate trece în religiozitate B, sau invers. Idem în ce priveşte stadiile de viaţă; stadiul estetic poate păstra urme din cel religios, iar cel religios poate deriva din cel etic. Un tânăr de 18 ani poate fi adânc religios, mulţi oameni maturi pot insera uşor elemente ale stadiului estetic în cel etic, etc. Deosebirile categoriale dintre aceşti termeni sunt deci ades fluide şi ambigue în opera kierkegardiană.

Prezentul glosar forţează aici oarecum nota originală, trasând hotare mai „distincte”; preferând „sensul”: „sau X – sau Y”, sensului: „atât X – cât  (uneori) şi Y”. Intervenţie simplificatoare în scopul conciziei (dar „infidelă” ambiguităţii caracteristice lui SK); graniţele categoriale sunt deci aici mai distincte decât în original.

 

b/1 Jordrystelsen (den store) – Cutremurul de pământ (marele)

La vârsta de 25 de ani SK realizează cutremurat că motivul pentru care trei surori şi doi dintre fraţii săi mai mari muriseră de tineri şi pentru care nici el nu avea speranţă să trăiască mai mult de 33 de ani, era  că întreaga familie suferea de blestemul ce plutea asupra tatălui. Copil fiind, păzind - flămând şi rebegit - oile pe câmpia aridă a Iutlandei, tatăl său îl blestemase pe Dumnezeu pentru soarta sa potrivnică. Bigotismul tatălui, inima-i grea, mustrările lui de conştiinţă – neostoite chiar la vârsta de 84 de ani, aveau să înnegureze permanent soarta lui Søren şi a familiei sale.

b/2 Paradoxet = Paradoxul

„Cur Deus homo?” (De ce s-a făcut Dumnezeu om?) – Anselm de Canterbury (1109)

„Credo quia absurdum.” (Cred tocmai fiindcă este absurd.) Tertulian (155 – 220)

Paradoxul (creştin) este că veşnicia, zeul în timp, vine/coboară pe pământ cu înfăţişare de om. Că Hristos este, în acelaşi timp, zeu şi om.

Nefiind un sistem logic încheiat, creştinismul este considerat absurd atât de raţiune cât şi de facultatea simţurilor, fiind acceptat numai de/prin credinţă – de dorinţa de a crede (în ciuda raţiunii şi simţurilor). Este credinţa în faptul că eternitatea a întretăiat şi pătruns timpul, că o fiinţă divină a devenit un om, care putea judeca, condamna, ierta şi anula păcatele altora. Paradoxul este că zeul a existat ca o fiinţă omenească ce a trăit şi murit – într-o anumită perioadă istorică - pe pământ.

 

b/3 Religiøsitet A og B = Religiozitate A şi B

Kierkegaard este nu numai filozof, gânditor, autor şi poet religios, ci şi teolog; ca teolog el consideră religia sa, creştinismul (monoteismul iudeo-creştin, biserica/pietismul luteran) numit de el şi: religiozitate B, drept singura religie adevărată, privilegiată şi absolută; încununarea religiozităţii. Aşa cum muzica lui J.S. Bach, un continuu Te Deum, este de negândit fără credinţa compozitorului în Dumnezeu, la fel de neconceput este opera lui Kierkegaard fără credinţa în Hristos, fără inspiraţia continuă a muzei divine.

Istoric, creştinismul este adoptat în Danemarca sub domnia lui Harald Blaatand, nu atât din motive religioase cât din interes politic. În anul 965 creştinismul devine noua religie naţională a ţării. Pentru a nu mai fi  un simplu păgân fără carte şi a se înrudi religios atât cu împăratul germano-roman Carolingian cât şi cu  Arhiepiscopia Hamburg – Bremen, Blaatand înlocuieşte treptat religia nordică tradiţională cu creştinismul. Puternicii aseni (zeii nordici): Thor, Odin, Loke, Freja, Heimdal, care luptau contra şarpelui Midgaard şi uriaşilor din Jøtunheim, sunt înlocuiţi de Hristos, Jahve; misterele germanice/nordice sunt treptat abandonate, adepţii politeismului vor fi, mai devreme sau mai târziu, convertiţi sau sigmatizaţi ca fiind: păgâni, necredincioşi, apostaţi, satanişti, idolatri.. ..Fr. Nietzsche, doar la două decade după moartea lui Kierkegaard scrie cât este surprins de „lipsa de gust a raselor puternice din Nordul Europei, care nu au respins barbarismul morbid al Bisericii creştine, pe Dumnezeul celor slabi al monoteismului creştin... deşi ar fi trebuit să termine cu acel produs bolnăvicios şi sleit de bătrâneţe al decadenţei.” Un Christ insultat, scuipat, biciuit, răstignit; inferior - afirmă Nietzsche – budismului; o tradiţie considerată de Nietzsche de o sută de ori mai realistă, mai veridică şi mai obiectivă.

Religiozitatea „generală”, A, este o religiozitate naturală, ne/pre-creştină. A este ades: politeistă / mistică / socratică / păgână, oarecum naivă. Religiozitatea A nu ştie ce este paradoxul, nu este bazată nici pe o doctrină religioasă scrisă (în Noul Testament, Tora sau Coran), nici pe un punct de plecare/început istoric temporal; individul A îşi închipuie că are eternitatea în sine, că se poate chiar contopi (asemeni isihastului) mistic cu divinitatea, prin rugăciune, mantra, sau asceză. Trecerea de la A la B se face printr-un salt.

 

Religiozitatea creştină, B, este – pt. SK - religia absolută. Marele ei merit fiind acela de a considera că omul este născut păcatos, este neadevăr şi rob al păcatului de la natură.  Religiozitatea B poate deveni („denatura” în) religiozitate A când creştinismul instituţionalizat, (Biserica), credinţa creştină veritabilă devine un talmeş-balmeş de umanism şi iubire a aproapelui; sau când biserica / preotul preferă bunurile pământeşti (preoţeşti) martiriului şi ideii de  imitatio Christi. Religiozitatea B este monoteistă, crede – ca  Iudaismul şi Islamul - într-un singur (Dumne)zeu/Yahve creator. Kierkegaard consideră religiozitatea B mai avansată, mai puternică şi superioară religiozităţii „generale”, păgâne, A.

Criticul danez Georg Brandes (contemporan lui SK) afirmă - în eseul: „Radicalism Aristocratic” asupra lui Fr. Nietzsche - printre altele, că individul religios B al lui SK  se deosebeşte radical de individul autentic al lui Nietzsche. Prin faptul că, cel dintâi, nu este o personalitate liberă, el este doar aparent eliberat. Devenind creştin adevărat (B) insul kierkegaardian (afirmă Brandes) se poate „alege într-adevăr pe sine”; el va rămâne însă veşnic răspunzător în faţa lui Dumnezeu, a păstorului, în care va trebui să creadă necondiţionat şi căruia va trebui să i se supună şi să-i dea ascultare.

 

 

 

b/4 Stadierne = Stadiile (vieţii)

Individul parcurge, cfr. SK, trei stadii (de dezvoltare) în decursul vieţii sale. Stadiul estetic, etic şi cel religios.

 - Stadiul estetic este, într-un fel: „o lungă, imensă şi lucidă dereglare a sensurilor” (cum recomanda Arthur Rimbaud odată). Tânărul estet este rob, ca şi cum, al principiului freudian al plăcerii. Stăpânit de dorinţa de a satisface cerinţele sinelui el se înfruptă lacom din nectarul senzualităţii, frumosului, al artelor. Hedonist, egoist, iubitor de frumos şi plăceri, estetul zboară ca un fluture de la o senzaţie la alta; fie aceasta amoroasă, olfactivă, vizuală, artistic-estetică. Schimbă lejer, ca un Don Juan, o fetişcană pentru alta, fără să ţină cont dacă lezează pe cineva, fără să ştie sau să îl intereseze deosebirea dintre bine şi rău, fără să simtă remuşcări. Îi place să bea o cafea bună, să fumeze un trabuc aromat, să asculte o operă de Mozart, să vadă un balet clasic sau un spectacol burlesc; evită orice este neplăcut. Aceste trăiri sporadice, întâmplătoare, devin cu timpul - odată consumate - anoste, plictisitoare, încetează de a mai procura plăcere, îl deprimă, îl duc la spleen şi disperare.  Ironia sorţii îl determină să treacă la stadiul etic.

- Stadiul etic, este al omului (familist), „integrat în societate”. Al cetăţeanului care respectă legile, codul matrimonial, constituţia; el îşi iubeşte familia, aproapele şi înţelege să deosebească absolut între binele şi răul social; se va feri să facă rău.  În momentul în care, ajungând treptat la „maturitate”, legile şi contractul social încep să pălească, să-şi piardă înţelesul, când  cunoaşterea omenească devine, în ochii insului, brusc mărginită, el face saltul în stadiul religios, devine, via umor, religios.

 

- Stadiul religios este stadiul în care individul matur devine conştient că este şi spirit; el observă - aidoma celor spuse de Hamlet lui Horaţio - că: „mai multe-s pe pământ şi-n cer decât închipuie filozofia.” Pierzând încrederea în cele lumeşti, omul religios începe să privească lumea cu teamă şi neîncredere şi să se simtă ursit oarecum veşniciei, Absolutului, cărora li se va supune – de acum încolo – total.  Pentru a putea urma porunca divinităţii insul se detaşează treptat de legile şi etica omenească, ca să poată iubi – în virtutea absurdului - un singur Dumnezeu, pe Hristos. Deşi continuă să trăiască în timp, el începe să existe cu adevărat abia în clipa în care devine subit îngrijorat de soarta lui în veşnicie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

III

GLOSAR

absondre/afsondre (at)

a izola, despărţi

Abstracto, in

în general

Accesorium (lat)

amănunt, bagatelă

Adskillelse

dezbinare, separare

Adspredelse

relaxare, distracţie

Advarsel

înştiinţare, prevenire, somaţie

Afdøen fra

a muri întru, renunţa la ..vremelnicie, (a fi mort faţă de.)

Affald

renunţare, cedare

Afgjørelse

decizie, hotărâre

Afgørende

hotărât, decisiv, categoric, ferm

Afhandling

dizertaţie (scrisă), teză

afkaste (at)

a respinge, refuza, a se descotorosi

Aflad

iertare (a păcatelor), indulgenţă

Aflukke

cotlon, ungher

Afsides

izolat, periferic

Afsindig

dement, smintit, alienat mental

afskaffe (at)

a desfiinţa, lichida

Afskyet

urât (de cineva)

afsværre (at)

a se lepăda

agte paa (at)

a se gândi la

agtsom (paa)

atent (la)

ahne (at)

a bănui

Ahnen/Anelse

presimţire

Aldeles

cu/întru totul, de tot

Allehaande

tot felul, fel de fel

allermindste (ikke det..)

câtuşi de puţin, deloc

Almene (det)

universalul

Almueskole

şcoală primară

alterere (at)

a altera, schimba

Alvor(en)

seriozitate(a), serios(ul)

Analogon (gr)

analogie, proporţie

Andethed/Anderleshed

alteritate, diferenţă

Anfald

atac, asalt

Anfægtelse (A), (anfechtung, ger)

aproximativ: "a-şi face scrupule"

Anfægtelse (B), (peirasmos, gr)

aproximativ: ispită (divină), tribulaţie

Anger

(po)căinţă, regret

Angest (A)

(intraductibil!) aprox: nelinişte, strâmtorare, anxietate

Angest (B)

sens biblic: frică, temere, înfricoşare

angive (at)

a revela, dezveli

angre (at)

a regreta, a se (po)căi

Anledning

prilej, ocazie

Anlæg

(pre)dispoziţie, talent, aptitudine

Anmaselse

tupeu, impertinenţă, importunitate

Anmasselse

exigenţă, pretenţie

Anmeldelse

anunţ, comunicat; recenzie

Ansich, (an sich, ger)

în sine, pentru sine (Kant)

Anskrig

strigăt (de alarmă), alertă

Anskuelse

concepţie, vedere, viziune

Anslag (bringe i)

a considera (lua în consideraţie), a ţine cont

Anstrengelse

efort

Anstrængelse (yderste)

efort (suprem), strădanie, osteneală, (extenuare)

Anstrængt

(s)forţat

Anstød

obstacol, ofensă, şoc (bibl: piatră de poticnire)

antage (at)

a presupune, fi de părere

anvende sin tid (at)

a-şi petrece vremea

anvise (et sted)

a repartiza, hotărî, rândui (un loc)

Arbejde

muncă, trudă, lucrare

Artig

prietenos, bine crescut

Arvesynd

păcat strămoşesc

Attraa (A)

poftă, râvnă, dorinţă

Attraa (B)

atracţie, "magnetism"

Autopsi (gr)

a vedea/se convinge cu ochi proprii

bag Øret (noget)

(ceva) plănuit, calculat, intenţie (ascunsă)

Bagtrappe

scară de serviciu, secretă

barmhjertig

milos(tiv)

Barmhjertighed

îndurare, milostenie

barnagtig

pueril

Barneværk

joc de copii, fleac

barnlig

copilăros

bebude (at)

a vesti, propovădui, grăi

Bedrag

înşelătorie, amăgeală

bedrage (at)

a înşela

Bedrager

impostor

bedaare (at)

a trage pe sfoară/induce în eroare înşela

bedaare/besnakke (at)

a fermeca, impresiona / deruta, seduce

beedige det

a (se) jura că

Befordring

avansare, înaintare în grad

begavet

înzestrat, talentat

Begivenhed

întâmplare, eveniment

Begjær

dorinţă, poftă, jind

Begreb

concept, idee, categorie; părere

begribe (at)

a pricepe, a vedea, înţelege

behage (at)

a face plăcere, a da satisfacţie

behøringen/behørigt

cum se cuvine/face

bekymre (sig)          (A)

a se/te îngrijora

bekymre sig (at)    (B)

a fi îngrijorat (că..)

Bekymring

îngrjorare, temere

belyse (at)

a elucida, clarifica

belære (at)

a şcoli, a da sfaturi

beraabe (sig paa)

a face apel la, a lua de martor, a invoca/recurge la

beraadføre (at)

a sfătui

Besindelse

chibzuială, minte sănătoasă, cumpătare

besindig

întreg la minte, cumpătat

Beslutning

hotărâre, decizie

besnakke (at)

a convinge, îndupleca

besnærende

ademenitor

bestandig

permanent

bestandigt

consecvent

bestedt

plasat, aşezat

Bestemmelse (A)

determinaţie, determinare, categorie

Bestemmelse (B)

destinaţie, hotărâre, definiţie, rost, destin, scop

Bestemt(hed)

precis(iune)

bestikkende

tentant, atractiv, seducător

betegne

a ilustra

betimeligen

punctual, la timp

betragte

a privi atent, observa

Betragter(en)

observator, contemplator(ul)

Betragtning

consideraţie, vedere

betrygge (at)

a asigura, garanta

betrygget

calmat, liniştit

betræffende

privitor la, referitor

betræffende

referitor/privitor la

betrængt

ameninţat, critic, în pericol

Betydning

înţeles, sens, însemnătate

betænke (at)

a gândi bine, cumpăni

betænkelig

riscant, îndoielnic, dubios

betænkt

luat în consideraţie

Beundring

admiraţie

Bevidsthed

conştinţă, conştiinţă

bevise (at)

a dovedi, demonstra

Bilyd

sunet secundar/bruiat

Blaubart

barbă albastră

Blendværk

fantasmă, himeră, nălucire, miraj

blive stående (at)

a rămâne pe loc/înţepenit (la)

blæse (…) et stykke

a-i fi indiferent, a i se fâlfâi

Bonitet

natură, caracter, bunătate

borneret

cras, obtuz, mojic

Bornerethed

obtuzitate, mărginire

bortkaste (at)

a respinge, a se lepăda de

briste (at)

a plesni, crăpa, a se sparge, fărâma

Brudejomfru

mireasă

bruge tiden (at)

a petrece/folosi timpul

bryde trætten (at)

a pune capăt sfadei, controversei

bygge paa (at)

a se baza/întemeia pe

bærestens

doar, numai

Bæven

(cu)tremur(ătură)

Bølgepiger

9 nimfe/zeiţe ale apelor - cfr. mit. Nordice

Bøn

rugăciune, rugăminte

Børs

portofel

christelige Orthodoxie (den)

ortodoxismul creştin

Christendom

creştinism (paulinian monoteist), religia creştină

Christenhed

creştinătate (geografică!, lumea (aşa numit!) creştină

Climacus (Johannes)

Scărarul (Ioan)

Collision (den autopathiske)

coliziune (în care individul este el însuşi implicat)

commensurabel derfor

compatibil cu

Conceptionen

conceperea, însărcinarea

Concretionen

concretizarea

Confinium

confiniu, hotar, zonă de trecere, tranziţie

confundere (at)

a confunda

consulere (at)

a consulta, cere sfat/părere

Cotume

cutumă, obicei

Creti og Pleti

Mitică şi Costică; Popescu şi Ionescu, cetăţenii de rând

Dannede (de)

culţi (cei) = hegelienii

Dannelse

cultură, cultivare, carte

der var i Verden ogsaa Den

va mai fi trăit pe lume şi cineva

Despekt

dispreţ, desconsiderare

desto værre/destoværre

din păcate

Discipel

ucenic

Discrimen (lat)

interval; moment critic/decisiv

Disjunktion (A)

contrazicere

Disjunktion (B)

controversă, neînţelegere

distingvert

distins, pronunţat

Distinktion

distincţie, deosebire

dobbelt Bevægelse

mişcare (negaţie) dublă

docere

a dăscăli, a da sfat "de sus"

Domestikker

oameni de serviciu

Drift

instinct, imbold

Drik (hengivet til)

băutură (dedat băuturii)

Drøm

vis, speranţă

duelig

potrivit, nimerit, adecvat

Dupplicitet

echivocitate, ambiguitate

Dusin-Mennesker

oameni de duzină

Duusbroder

persoană cu care ne tutuim, prin "bruderşaft"

Dyb (svælgende)

prăpastie/hău (fără fund)

Dybsind

înţelegere aprofundată

Dynen til Halmen (af)

(din) lac în puţ

Dyrehaven

parcul de vânătoare/cerbi din Cph.; Jægersborg

Dæggebarn

copil răsfăţat

Døden

moartea, hârca/bătrâna cu coasa

Døgenicht

netrebnic, om de nimic

Dølgsmaal (i)

(în) taină

Daareanstalt

casă de nebuni

Daarskab

nebunie

eenfoldig

(om) simplu, încrezător

efterdi

deoarece, întrucât

efterfølge (at)

a urma/imita: pilda, urma, poruncile

Efterretning

relatare, informaţie

Efterskrift

epilog, postfaţă

eftertragte (at)

a râvni la

Egenskab

aptitudine, calitate, atribut

eksistere (at)

a exista, deveni eu însumi =  fiinţă din nefiinţă

Elevation

înălţare, promovare

elskelig

adorabil, drăguţ

Elsker

iubit, amant

elskværdig

adorabil, drăguţ

Ende (am)

la urma urmelor

endelig/Endelighed

finit/finitudine

enfoldig

simplu la minte, netot

Enhed

uniune

enkelt eksisterende Menneske

individ singular existent

Enkelte (det)

individul

Enkelte (hiin)  (A)

insul, individul concret

Enkelte (hiin) (B)

omul de spirit, singular, aparte

entholde sig fra

a se reţine de la a

Entrechat (fr)

entreşă, salt de balet

Erhvervelse

dobândire, achiziţionare, procurare

Erindring

(re)amintire, (re)memorare

Ethiske (det)

eticul (adultul integrat conştient în societate/familie/stat)

Evighed

veşnicie, eternitate

Evighedens Bevidsthed

conştiinţa veşniciei

Evne

înzestrare, aptitudine, capacitate, facultate

existentiel

existenţial

Existents

existenţă (individuală, autentică)

Existentsinderlighed

lăuntricia existenţei

existere (at)

a exista

existerende

existent

Existerende (den)

persoana existentă /care există

Expectoration

expectoraţie; a recunoaşte, a-şi uşura pieptul

ex-sistere

a apărea, ieşi la iveală, a se prezenta

exsistere (lat)

a se ivi/arăta, apărea, rezulta, lua naştere

falder   … paa

născoceşte, inventează

Falkeblik

ochi de şoim

fanget

capturat, captat

fare fort (at)

a continua

fastholde (at)

a sprijini, corobora

fastholde (at)

a susţine, stărui, insista

fatte (at)

a înţelege, sesiza

fatte sig (at)

a înţelege, a se considera / a se linişti

fattig

sărac, banal

Filteri

amestec, mişmaş

fingeret

simulat

fjantet

neserios

flaut

ruşinos, jenat

flye (at)

a evita

for sokratisk

pre-socratic

Foragt/foragtet

dispreţ/dispreţuit

forarge (at)

a şoca, ofensa, vexa

Forargelse

ofensă, indignare (la adresa incomprehensibilului)

Forargelse (bibelsk)

piatră/pricină de poticnire (sens biblic)

Forbillede

pildă, exemplu, ideal

Forbindtligheder

politeţe, bune maniere

Forborgne (det)

(ceva care este) disimulat, camuflat

Forbrydelse

faptă rea, nelegiuire

Forbryder

răufăcător, tâlhar

Fordoblelse/Reduplikation

dedublare, duplicare

fordre (at)

a impune, pretinde

fordre (at)

a revendica, necesita, reclama

Fordring (tidens)

imperativul, exigenţa (epocii, vremii)

Foredrag (det paradox-religieuse)

cuvântare/predică creştină

foredrage (at)

(a) ţine prelegeri, discurs; a da lecţii altora

foretage (at)

a efectua

Foretagende

acţiune, antrepriză, întreprindere

forfaren/erfaren

rutinat, versat, experimentat

Forfarenhed

experienţă, rutină

Forfængelighed

deşeretăciune, vanitate

forfærdelig

îngrozitor, înfricoşător, cumplit

Forfærdelse / forfærdet

spaimă, frică / înspăimântat, îngrozit

forfølge (at)

a urmări, prigoni

forfølget/forfulgt

prigonit, urmărit

Forførelse

seducţie

forgængelig

pieritor, efemer, evanescent

Forhold / i Forhold til

raport, relaţie / în raport cu, în ce priveşte, relatat la

forholde sig til

a lua poziţie/atitudine

Forhærdelse

întărire, înăsprire, consolidare

Forjættelse

cuvântul Domnului, făgăduinţă

forklare (at)

a explica

Forklarelse

transfigurare, schimbare la faţă

Forkleinelse

bagatelizare

forkynde (at)

a vesti, propovădui, grăi

Forkærlighed

predilecţie, preferinţă, aplicare la

Forladelse

iertare (a păcatelor), clemenţă

forlegen

penibil, jena(n)t

forlige (at)

a împăca, împăciui, (bibl: a ispăşi, potoli)

Forligelsescommission

comisie de litigiu/conciliere

Forlængsel

dor lăuntric

forløse (at)

a slobozi, mântui, (bibl: răscumpăra, izbăvi)

formane (at)

a mustra, dojeni

formaste sig

a se încumeta

formastelig

îngâmfat, orgolios

formeentligt

pe cât se pare, probabil

formene (at)

a împiedica

formaa (at)

a putea / fi capabil de ceva

Formaal

obiectiv, scop, ţintă

Fornemhed

trufie

Fornuft

judecată, înţelepciune, raţiune, inteligenţă, bun simţ

Fornærmelse

ocară, jignire

fornødne

necesare, de cuviinţă

Forord

prefaţă, cuvânt înainte

Forpligtelser

obligaţii

forraade (at)

a divulga, da pe faţă

forsage (at)

a se lepăda

forskruet

sucit, ciudat

forskudt

expulzat; smintit, trăznit

forskylde (at)  (A)

a cauza, pricinui

forskylde (at)  (B)

a se face vinovat

forskærtse (at)

a rata, pierde

forsmægte (at)

a lâncezi, suferi de o boală, a fi la nevoie

forsmaa (at)

a nesocoti, desconsidera

forsone (at)

a împăca, împăciui, (bibl: a ispăşi, potoli)

Forsoning

ispăşire, împăcare

forspilde (at)

a irosi

Forstand

intelect, minte, cuminţenie, înţelegere

Forstand

judecată, pricepere

forstandig

(om) cu judecată, înţelept, cumpătat, "în toate minţile"

forstyrrende

deranjant, supărător

Forstaaelse

înţelegere, sens

forsvindende

pieritor, efemer, evanescent

Forsyn

pronie

Forsøg

încercare, tentativă

forsaavidt

în cazul/eventualitatea că

forsaavidt

într-un sens/privinţă/măsură

Fortabelse

pierzare, pierzanie

Fortale

introducere, prolog

Fortjeneste

merit

Fortredenhed

sfidare, îndărătnicie, aversiune

fortrøste (sig)

a se încumeta

fortrøste sig til

a îndrăzni

fortrøster sig til

se bazează/sprijină pe

Fortvivlelse

disperare, deznădejde

Forudvidenhed

preştiinţă, presimţire

forunderlig

uluitor

forvildet

rătăcit, dezorientat

forvirre (at)

a descumpăni

Forvirring

confuzie

Forvisning

certitudine

forvisse sig om (at)

a se încredinţa, asigura

frastøde (at)

a respinge, repugna

frastødende

respingător, oribil

frejdig

încrezător

Frelse

mântuire

frelse (at)

a izbăvi, salva, mântui

Frelser

izbăvitor, mântuitor

frembringe (at)

a produce, crea

Fremgangs maade

procedeu, metodă, mod de abordare

fremkomme (at)

a se produce, rezulta

fremme (at)

a promova

fremtræde (at)

a se prezenta, manifesta, apărea

Friheden (til at vælge sig selv)

libertatea (de a se alege pe sine)

Frimodighed

îndrăzneală, francheţe

Fripostighed

tupeu, impertinenţă, importunitate

Fristelse

tentaţie, ispită

Fritagelse

dispensă

Fritænker

liber cugetător

from (at være)

pios, cucernic, evlavios ( a fi)

Fromhed

cucernicie

fruentimmeragtigt

femeiesc, feminin

Fruentimmerne

femeile

Fruentimmer-vrøvl

baliverne muiereşti

Frygt

frică, spaimă

Fuglekonge

puşcaş de frunte (la un bâlci)

Fuldkommenhed

desăvârşire, perfecţiune

fuske (at)

a face ceva de mântuială, a fuşări

Fyldestgørelse

împlinire, desăvârşire, satisfacţie

Færdighed

abilitate, dibăcie, atribut

Fødeland

ţară natală

følger af sig Selv (det)

se înţelege/reiese de la sine, evident, fără îndoială

gabe herpaa (at)

a se holba la

Gebeet

zonă, regiune

geberder

maniere, comportare

geile (at)

a excita, aţâţa

Geist (ger)

spirit

Generalnævner

numitor comun

Genius

înger păzitor

gennemtrænge (at)

a  (între)pătrunde, impregna

gennemtænkt

chibzuit, cumpănit, analizat metodic

geraade til Skam (at)

a face de ruşine

geraadet

venit, sosit

gesvindt

iute, superficial

Gilding

castrat

give kjøb (at)

a se pleca/supune, a ceda

Gjenfødelse

renaştere

Gjennemsigtighed

transparenţă

Gjentagelse

repetare, reluare

Gjordemoder

mamoşă

gjækkelig

înşelător, amăgitor

Gjæstebud

invitaţie la masă (de prânz, seară)

Gode (det)

bine(le)

Gode i vente (et)

un (lucru) bun în perspectivă

Goldkalbs

"viţel de aur", personaj dintr-un vodevil (de J.L. Heiberg)

gribe sig an

a face tot posibilul

grunde (at gaa til)

a pieri, fi distrus

grunde over

a chibzui asupra

grundet

chibzuit

Græciteten

"grecitatea"; elenismul filozofic, poetic

Grænse Tilstand

stare limită

guddommelig

(dumne)zeesc, divin

Gudebarn

fiu/copilul lui Dumnezeu

gudelig (at være)

cucernic, evlavios, pios (a fi)

Guden (i tiden)

zeul (în timp)

Gudsdyrkelse

religie, închinare, teism

gudsfrygtig

evlavios, cucernic, temător de D-zeu

gyselig

înfiorător, cutremurător

gælder (det)

principalul (este)

gaa til Grunde (at)

a pieri, fi distrus

gaa ud!

duceţi-vă/ieşiţi în lume!

gaa videre

a merge mai departe (cfr. Hegel "decât Descartes")

gaaer videre

îl depăşeşte, "merge mai departe" (decât Descartes, Hegel..)

Handel og Vandel (i)

în general, deobicei

Handlende (person)

persoană/om activ/de acţiune

Hanefjed

cătinel, cătinel, (în pas domol)

have travlt (at)

a fi ocupat / a-şi face de lucru

Hedenskab

păgânism (elen; ne-creştin; ateist)

heelbefaren

încercat, experimentat

Hellig Aand

duhul sfânt(ul) duh

Helvede

gheenă, iad

Helvedestraffens Evighed

veşnicia pedepselor iadului

hemmelig

ascuns, tăinuit

Hensigt paa (i)

în ce priveşte

Herlighed

slavă

Hexerie (...) blind alarm

mult zgomot pt. nimic                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          imic, alarmă falsă

Higen

nesaţ, aspiraţie, dorinţă

Himmeriget

împărăţia cerurilor

hitte paa (at)

a recurge la, a născoci

Hjemmelsmand

chezaş, garant

Hjælp (ved Hjælp af)

graţie (datorită, mulţumită)

Hob/Masse

gloată, mulţime, turmă

Hoimod

vitejie

hoitravende

pretenţios, prefăcut, afectat

holde Bud (at)

a urma poruncile

holde fast ved (at)

a păstra, păzi cuvântul, stărui asupra..

Hovedsagen

lucrul principal

Humor

umor (cât şi: confiniu între sfera etică şi cea religioasă)

Hvile

repaos

Hvile (at finde)

a afla repaos, a se linişti

hvile i sig selv

a se încrede în sine

Hviledag (at finde)

a avea/găsi/afla răgaz

hvo

cine

Hykleri , (skinhellig)

ipocrizie, (făţarnic)

hæve (at)

a suspenda

hæve sig (at)

a se suspenda

höchstens

cel mult

høieste (i sit)

(în) cel mai bun caz

høimodig

curajos, brav

højmodig

mărinimos

højreværdig/velværdig

sfinţia sa

høre med til (at)

a ţine, face parte de

høre op (at)

a înceta (de) a mai fi, a se sfârşi

høre til dem (at)

a face parte dintre cei, a aparţine celor care

Høstkarl

cosaş, "moartea"; omul/bătrâna cu coasa

Haab

speranţă, nădejde

haane (at)

a urâ

i færd med (at være)

(a fi) pe punctul de a

idelig

neîncetat, necontenit

ideligen

constant

ikkun

numai, doar

Illusion (hildet i)

(prins în mreaja) iluziei

Incognito

deghizare, asumare de nume/titlu (fals)

Indbildning

închipuire, iluzie, vanitate, himeră, imaginaţie

Inderlighed

lăuntric(ul)

Indesluttethed

închidere/retragere în sine, ascundere, izolare

Indgreb

intervenţie

Indhold

conţinut, substanţă, materie

indlade sig (med Mennesker)

a ieşi (în lume, între oameni)

indrømmes

este/sunt permis/e

Indsigelse

reprobare

Indtrængen

intruziune

Indvending

obiecţie

Indvortes(hed)

interior(itate)

Indvaaner

locuitor

Indvaaner

locuitor, locatar

indøve (at)

a practica

Indøvelse

iniţiere, instruire, introducere

irettesætte (at)

a mustra, dojeni

Ironi

ironie (cât şi: confiniu între sfera estetică şi cea etică)

Ironiker

ironist, persoană ironică

Jadskværk

lucru de mântuială, fuşărit

Janhagel

gloata, turma

jordisk

pământesc

Jordrystelsen

cutremurul de pământ

Justitsraad

consilier juridic

Jødedom

iudaism

Kjeldermand

om fără carte, pivnicer

kjendelig

distinct, vădit; identificabil

kjendelig paa

semn de recunoaştere

Kjendetegn

caracteristică

Kjællingepræst

persoană răzgâiată, laşă

Kjøn (det faldne)

omenirea (după căderea în păcat)

klog Kvinde

femeie înţeleaptă

Klogskab

judecată, înţelepciune, pricepere

Klokker

cantor, cântăreţ de biserică, clopotar

Klosterbevegælsen (A)

mişcarea monastică

Klosterbevægelsen B

intrare la mânăstire

Kobold

spiriduş

kortelingen

(pe) scurt

Kræmmer

băcan

Kræmmersvend

vânzător

Kunststykke

măiestrie, capodoperă

kæk og stridslysten

brav şi pus pe harţă

Kærlighd til Gud

iubire de Dumnezeu

kaad

bine dispus, jucăuş

Labanstreger

obrăznicii

Land (forjættet)

ţara (făgăduinţei)

Landsoldat

infanterist

Langmodighed / Taalmodighed

răbdare, pacienţă

langt fra at

departe de mine gândul de a

langt fra ikke

deloc, în nici un caz

langweilig

tras de păr, plictisitor

Lapseri

comportament obraznic, indolent, dandysm

lattermild

hazliu, ghiduş

lavere Naturer

naturi ordinare (josnice)

legio

mulţi, nenumăraţi

Lejlighed

situaţie, ocazie

Lejlighed (efter..)

(când apare/se iveşte) ocazia

Levebrød

funcţie, ocupaţie, mijloc de trai, pâine zilnică

levnet

biografie

Lidelse

suferinţă, boală

Lidelse (at bære)

a suferi, pătimi, răbda

Lidenskab

patimă

lidt efter lidt

încet încet, pe nesimţite

ligegyldig

indiferent, nepăsător

Ligelighed

echilibru, ponderaţie

ligge i (at) (A)

a consta în

ligge i (at) (B)

a rezida, fi inclus în

Liigtaler

cuvântări ţinute la înmormântări

Livs Indhold

materia/esenţa vieţii

Livsanskuelse

concepţie de viaţă/viziune asupra vieţii

Livsstraf

pedeapsa cu moartea

Lod

soartă, ursită

Losen

motto, parolă

Lov

lege

loveprise Gud

a-l lăuda pe Dumnezeu

lovprise (at)

a lăuda, slăvi

lutter

curat, pur şi simplu (numai)

Lykkens Pamphilius (en)

om norocos (un); noroc porcesc

Lyst

poftă, chef, plăcere(trupească)

Lære

învăţătură, doctrină, dogmă

Lærling

învăţăcel, ucenic

Læseverden

publicul cititor, cititorii

Løfte

legământ, jurământ, promisiune

løfte (at)

a ridica

Løn

(răs)plată, recompenså

Løndom (i) / lønlig

pe ascuns, în taină / tainic, secret

Løsen

parolă, clişeu, "lozincă"

mageløs Opdagelse

"descoperire fără pereche", (ironie anti Grundtvig)

Magt

forţă

Maieutikker

practicant al maieuticii

martre (at)

a martiriza, căzni, tortura

Maximum (i sit)

(în) cel mai bun caz

Meddelelse

comunicare, informaţie, mesaj

Medhustru

ţiitoare

Medhørende

inerent

Mediation, (Vermittlung, ger)

mijlocire, împăcare, concilierea antitezelor, mediaţie

Medviden

părtăşenie, complicitate

Melancholi

melancolie, tristeţe

Mellembestemmelse

categorie/termen intermediar (între 2 idei/concepte)

Menighed

parohie

Menigheden

enoria; burghezia

Menneske (enkelt)

individ (anume), om singular

menneskelig talt

omeneşte vorbind, în limbaj religios

Menneskeskikkelse

chip/înfăţişare de om

Mester

învăţător

midt i

în plinul, toiul

Misforhold

dezacord, disproporţie

Misforstand

înţelegere greşită

Misgerning

fărădelege

miskendt

nerecunoscut

mislig

dubios, precar, hazardat, nepotrivit

Mislighed  = misslichkeit (ger)                situaţie delicată, idee trăznită

situaţie delicată, hazardată, defect

Mismod

dezamăgire,  mâhnire, (a fi) abătut

Misundelse

invidie, pizmă

Misviisning

abatere (de la adevărata religiozitate)

Mod

curaj

modsige(at) / Modsigelse

a contrazice / contradicţie, contrazicere

Moment

element

Morder

ucigaş

Muhammedanisme

mahomedanism

muligen

poate, probabil

muligen

posibil, probabil

Mulighed

posibilitate

Munkevæsen

monahism

mærkelig

demn de atenţie, interesant, ciudat

mødig

obosit

Møje

necaz, angara, osteneală

nagle (at)

a pironi

narre (at)

a păcăli, trage pe sfoară

Narrestreg

obrăznicie, ghiduşie

nidkær

râvnă, invidie, gelozie

Nydelse

plăcere

Nytaars-present

cadou de anul nou

Næringssorgen

grija pâinii de mâine

nærmest

mai ales

Nød

necaz, nevoie

Nødvendig(hed)

necesar (necesitate)

Nødværge (i)

(în) auto/legitimă apărare

Naade

îndurare, milostenie

naar

dacă, în caz că

Offer

jertfă, ofrandă, victimă

ofre (at)

a jertfi, aduce jertfă (tămâiere)

omdanne (at) / omdannelse

a preface, recrea, metamorfoza / transformare

Omfang

sferă, teritoriu

Omgang

asociere, legătură, cârdăşie

Omphalo-psychitisk

narcisist, isihast, omfalopsihic

Omraade

sferă, zonă

omstrængt

sforţat

Omsætning

tranzacţie, transpunere

Omsætning

schimbare

omvende (at)

a converti, (bibl: a se pocăi)

Omvendelse

convertire, (bibl: pocăinţă)

Onde/Ondskab

rău(l)/răutate

opbyggelig

edificator, constructiv / încurajator, înălţător

Opfattelse

părere, punct de vedere

opflamme

a înflăcăra

opfylde den Forjættelse (at)

a-şi ţine (Domnul) cuvântul său

Opfyldelse