Søren Kierkegaard, Scrieri
Pseudonime.
Alese şi
traduse - din daneză - de Adrian Arsinevici, MA
Operele complete
ale filozofului danez Søren Aabye Kierkegaard (1813 – 1855) cuprind circa 5700
de pagini. Acestea au fost recent (re)editate de „Centrul de Cercetări Søren
Kierkegaard” din Copenhaga. Ediţia Centrului, a patra la număr,
intitulată Søren Kierkegaards Skrifter (SKS) cuprinde 56 de volume.
28 de volume de opere (propriu-zise), acompaniate de 28 de volume de comentarii
(K).
Şapte dintre
aceste scrieri, numite: pseudonime, apărute iniţial la Copenhaga
în perioada 1843 – 1846 (traduse în perioada 1987 – 2017), sunt incluse în trei volume
ale Centrului: Vol: SKS4, SKS6 şi
SKS7. Acompaniate de volumele de comentarii: K4, K6 şi K7. (Am tradus numai volumele IV +
(K4) şi VII + (K7).
¤ Volumul IV :
(SKS 4 & K4) cuprinde cinci opere:
1) Repetarea,
2) Frică şi Cutremur, 3) Fărâme Filozofice, 4) Conceptul
de Anxietate, 5) Prefeţe.
¤ Volumul VII
(SKS 7 & K7) cuprinde o singură operă:
Epilog
neştiinţific definitiv la Fărâmele Filozofice. Care este ultima scriere pseudonimă a lui
Kierkegaard (SK) – cât şi ultima mea traducere
a acestor opere.
Operele
pseudonime kierkegaardiene sunt semnate NU cu numele Søren Kierkegaard, ci –
spre surprinderea multora – de „autori” cu identităţi şi nume
(latine) diferite. Menţionăm nume ca: Johannes de Silentio,
Constantin Constantius, Johannes Climacus, Vigilius Haufniensis...
„Tot ceea ce
este profund îndrăgeşte o mască” scrie Nietzsche „câţiva
ani” mai târziu. „Măştile lui
Kierkegaard”, pseudonimele sale, sunt concepute polifonic. Fiecare asemenea
„autor” are propria sa concepţie de viaţă şi punct de
vedere, iar SK accentuează ades că nici unul dintre aceştia nu
a fost influenţat de propriile lui păreri/idei. Procedeul
folosirii pseudonimelor îi permite lui Kierkegaard să acţioneze
incognito, să poarte măşti diferite, să comunice - fără
a se compromite - puncte de vedere deosebite, uneori chiar contradictorii, prin
intermediul şi cu vocile altor autori.
Prezentele traduceri sunt rezultatul unui studiu
şi al unei şederi îndelungate în Danemarca. „Răsplata”
travaliului nu a fost/este una financiară ci starea de concentraţie
intelectuală încercată la citirea, înţelegerea, traducerea (uneori
aplicarea în viaţă) cugetărilor existenţiale
kierkegaardiene. Ducerea la bun sfârşit a traducerilor se datorează –
în foarte mare măsură: îndrumărilor erudite primite de la
Flemming Harrits, lector al Institutului de Limbi Nordice al
Universităţii Aarhus; celor şapte ani cu seminarii pentru
traducători SK organizate de „Centrul de Cercetări SK” din Copenhaga;
prof.dr. Niels Jørgen Cappelørn (conducătorul aceluiaşi Centru); cât
şi condiţiilor de muncă propice asigurate prietenos de
Institutul de Limbi Romanice al Universităţii Aarhus.